marți, martie 24, 2009

mother of nature is dying soon


e marti dimineata..stau in fata calculatorului..am scris decat tema la mate, pe aia de la romana da'o in puii mei. oricum era prea grea...si cum ziceam stau pe scaunelul din fata monitorului si tastez in prostie cu gandul la cate intrebari ne-au pus astia din scoala ieri in legatura cu excursia..pff.urat a fost.si nu exagerez. poate daca eram mai atenti cu noi, cu vila, cu diriga..nu am fi fumat in prostie, nu am fi baut pana sa ajungem sa descompunem o chiuveta din perete, sa lasam scrum pe podea (inainte sa citim placutza de pe usa pe care scria nu se fumeaza in camera..eh, dar a scapat alina repede de ea- a aruncat.o in dressing.alian te felicit)....si totusi a fost si frumos, inafara de faptul ca am plans mai toata noaptea de nervi si dor...foarte mul dor de mare.marina mai este doar o luna pana fugi la mare cu cerbii.o luna pana cand o sa ajungi sa atingi nisipul fin de pe plaja, o luna pana cand vei construi castele de nisip la malul marii, o luna pana cand vei auzi marea pentru prima data pe anul 2009, o luna pana cand vei fugi dimineata pe plaja si o luna pana cand vei fugi noaptea prin cluburi. visez...si poate de data asta mi se vor indeplini si visele, ca alte dati, dar sa se implineasca frumos nu intr-o maniera de asa fel incat sa urasc ca mi-am dorit marea.

si am gasit o melodie..iar din greseala..de fapt mai multe, dar una mi-a acaparat atentia cel mai mult. si o aud in casti si boxe si toata dimineata sunt in stare sa o ascult... ane trolle -white lillies.asculta si o sa vezi ce simt acum, azi, in momentul asta...ce mai, incep sa aberez si de mult nu am mai facut asta, de mult nu am mai folosit fraza "hai frate", de mult nu am mai rostit cuvintele "te iubesc"..de mult nu am mai facut aproape nimic.dar toate la timpul lor...poate nu acum, maine; poate nu maine, azi sau raspoimaine..sau le-am facult alaltaieri..in fine.detalii nesemnificative..si iar m-am trezi la 7, cu o ora mai devreme decat imi suna ceasul de obicei.o ora in care puteam sa ma mai departez putin de toate problemele si toate persoanele care imi iau soarele din fata..o sa dispara si toate astea, la timpul lor...ca sa fiu sincera, am citit bloguletzul izei (te salut) si am observat cat de libera scrie..scrie ce simte, ce vrea, ce o doare, sau ce nu o doare, scrie adevarul...si citeam si ma gandeam la starea mea de acum..poate ma voi simti mai fericita daca scriu, daca tastez, daca fumez...sau daca pur si simplu ies afara la 8:00 si incep sa tip pana scol vecinii...daca eu nu pot sa dorm nici ei nu au voie; mda..vecinii noi care s-au apucat sa ridice o casa langa casa mea. o sa ma simt ca in pipera..o sa le fac cu mana de pe closet si o sa saliveze la tortul de mere coapte al mamei. o sa traim fericiti pana la adanci batraneti..ei, ca eu la 18 ani o sa ma mut undeva departe, unde sa imi consolidez toate visele (visurile)..o sa fiu pe banii mei, o sa devin o arhitecta si un designer de interior minunat.o sa imi experimentez fantezia, creatia si dorinta pe peretii unui apartament pe care il modelez.o sa fiu chiar eu un experiment..pentru ca ma voi dezvolta si odata cu dezvoltarea probabil imi vor mai aparea un neuron, ca asta pe care il am nu functioneaza deloc..fuge dintr-un colt in altul si se intreaba ce a spus profu cand a explciat exercitiul la tabla.cauta ca un disperat intrebarea.

"marina ce am spus? -am...am uitat..:)"-simpatic moment cand chiar stiai despre ce e vorba dar nu mai sti cum sa reproduci intrebarea.ca si acum..am uitat ce vroiam sa scriu..

Un comentariu:

cosmin spunea...

si plictisitor...