ma..sti cum e..cand ti se pune capac ti se pune..sau cand lasi prea mult mancarea pe foc si ajunge sa murdareasca aragazul..prieteniile nu cresc in copaci frate..stam sa cladim fiecare zid al fiecarei prietenii pt ce..sa fim dezamagiti de ei.sa avem nu stiu cate probleme care sa ne ingroape in noroi..de ce nu pot fi atat de indiferenta cu cei care ma dezamagesc..de ce le mai dau o a treia sansa..de ce nu au sange in coae sa imi spuna ca au incalcat promisiunea pe care mi-a facut-o..de ce nu le dor macar o jumatate de inima cand ma vad ca sutn suparata pe ei..de ce ma refer la o singura persoana care nici macar nu mai imi citeste blogu..acum eu sunt cea care nu are curaj sa ii spuna..dar nu frate..imi bag picioru..o sa ii spun..dar astept primu pas din partea persoanei respective..si utie asa nervii mi-au incheiat conversatia cu me myself and i :)

facem cunoştinţă cu prietenii din copilărie

"Mai bine merg in chiloţi până acasă..astfel ploaia nu va reuşi să îmi ude hainele." Yep,Lav cam ai dreptate..am şi uitat momentele în care stăteam amândouă sub leagăn încă de pe vremea când eram în scutece şi mămicile noastre ne dăudeau cu pudră la cur..sau când tatăl tău venea la tata şi vorbeau la un pahar de vin în fiecare seară până spre miezul nopţii..sau mai ţi minte când era seara de Halloween iar tu ai venit cu un dovleac care radea la mine si stateam amandoua langa leagan pe intuneric pana cand suflul unui vant ne-a stins lumanarea din gura dovlecelului vesel si noi am ramas inmarmurite pentru cateva secunde uitandu-ne una la cealalata in timp ce eu radeam,pana cand tu ai inceput sa dai din ras in tipat si m-am speriat si am tipat si eu pentru ca aveam impresi aca va veni cineva din spatele nostru sa ne faca ceva rau..si am inceput sa fugim la tatii nostri care purtau aceeasi sedinta de noapte de cand ma stiam langa paharul nelipsit de vin..sau când stăteam în leagăm şi ne imaginam că din bradul domnului Leonida (vecinu de vizavi) vor iesi lilieci si ni se vor prinde in par si ramaneam inlemnite cu degetele in pleata care ne acoperea chelia..eram doua copiliţe care traiau in basmele cu printi calare pe cai albi care veneau si isi salvau printesa din ghearele trolilor si vrajitoarelor care le rapeau..acum visam si noi printul nostru..sau baiatul care sa insemne pentru noi cel mai dulce si scump si atent si dragut si bun si perfect tip de pe intreaga planeta..baiatul care sa ne invadeze lumea care era ordonata si linistita..iar noi vom spune "Ce dracu'..n'aveam nevoie da ăsta să îmi fută mie filmu"..ce mai trip frate :)))

cantam dedicatii la coltul strazii

intotdeauna incercam sa cautam ceva la care am tinut foarte mult.cineva de care ne-am bucurat sa il avem alaturi..care sa ne sustina,care sa ne adore,care sa ne faca sa iubim.tot timpul stresati nervosi nerabdatori incercam sa regasim ceva din acel cineva.incercam epuizandu-ne toata energia si toate sentimentele care ne-au mai ramas pastrate intr-o cutiuta utata in strafundul interiorului nostru.desi de multe ori avem impresia ca am ars toate resentimentele vara reuseste sa ne aduca aminte despre persoana pe care candva o adoram..acum trei veri..timp de 3 saptamani si 6 luni..si daca s-ar schimba ceva..daca am reusi sa ne amintim din nou de momentee haioase de mesaje necititate in care imi ziceai te iubesc.de primul sarut de sub copacul care a fost taiat acum o vara..de imbratisarea care a reusit sa plang prima data pt tine.care mi-a creat prima data un sentiment de dependeta..pareai doar un copil atunci cand ma priveai in ochi..doar un pusti care se temea sa imi spuna cand ramaneam pentru cateva clipe impreuna..singurele clipe care le-am petrecut impreuna..si stiu sigur ca si tu te gandesti la tot ce a fost de fiecare data cand ne intalnim din greseala pe strada sau in autobuz..de fiecare cand vorbesti cu mine imi creezi impresia ca nici tu nu ai uitat ce am avut..chiar daca a fost putin.atunci cand ma saruti pe obraz te simt cu inauntru tau sentimentele o iau razna.iar cand mana ta isi mangaie usor degetele de talia mea stiu ca ai vrea ca totul sa reapara..daca trecutul ne-ar prinde din urma daca ni s-ar mai da o sansa..ti-ai creea un scut ca sa nu mai simti golul din stomac care nu te lasa sa privesti marea linistit atunci cand stai cu preitenii la o bere pe plaja?ai alerga crezand ca jogging pe plaja?mi-ai intinde mana si m-ai intreba daca vreau sa impartasesc aceeasi dorinta cu tine?desi,matematic,sunt 50% sanse pt un da,la fel de multe sunt si pt un nu..calculand cu sentimente as incerca sa ma mint ca ar fi cu zece ma multe sanse pentru da..insa daca in calcul apare si ratiunea..zece sanse si pentru nu...de multe ori vreau sa bata cineva la usa camerei mele..si sa imi inspire atat curaj cat am nevoie sa te intreb ceea ce imi freaca ridichea de ceva vreme..dar teama imi acapareaza toata ratiunea de cacat si astfel ajung sa pastrez toata nelamurirea ca sa imi acopere un gol de care nu scap de cand ai deschis relatia noastra cu un simplu te iubesc care la inceput mi s-au parut doua cuvinte pe care toti tinerii si le spun la varsta de 14 ani..dar mi-am dat seama ca ele au insemnat mult mai mult pentru mine decat pentru oricine altcineva.sincer..m-ai facut sa simt asta doar pentru tine,iar momentan nimeni cu care am fost nu a reusit sa imi smulga cele doua cuvinte formate din opt litere..nimeni nu mai pot impartasi cu nimei acest sentimet,desi am crezut ca voi reusi..dar m-am inselat.asa cum incerc sa ma insel si acum ca dupa atata timp sentimentele mele au disparut.insa au inceput din nou sa apara..au inceput din nou sa imi futa piticu.au inceput sa ma enerveze si sa am o stare cat se poate de linistita.marea imi aduce aminte de multe,dar in special de tine..stiu ca iarna tu esti marea mea.

Sometimes I feel like I’m stuck in your headAnd I wonderOne day you get away from faceI’m getting strongerSometimes I feel like it sucks uponTo see Whats underLet me out, let me out of itI can’t stand any longer

iar suntem în data de..

am constatat..şi am constatat prea bine,că la un moment dat toată lumea se îndrăgosteşte nebuneşte la vârste fragede.Aşa îţi aduci aminte de prima iubire..hrănindu-te cu toată povestea,oricât de mică sau mare a fost ea.De fiecare dată stau întinsă în pat şi de fiecare dată acelaşi gând îmi sperie piticu..aceleaşi idei trăsnite,aceleaşi visuri care ar vrea să devină realitate,acele gânduri măreţe pe care le port cu mine oriunde aş merge..şi mă gândesc că niciodată nu va trece un minut în care cineva să nu se gândească de mult îi lipseşte acel cineva.Şi cum afară încă o ploaie de vară îşi aşteaptă rândul să ne atingă obrajii,aşa stau eu ca să cumpăr câte un cuvânt,care să creeze o frază,care să îmi creeze un text plăcut ochilor şi calmant urechilor..

ziua aia nasoala :)

hai sa ne povestim toate lucrurile care ne seaca pur si simplu de viata pana cand simtim un gol amrat in stomac care nu ne lasa sa facem absolut nimic.care ne da o stare nasoala de nici nu mai vrei sa faci nimic..decat sa stai in fata unui calculator si sa scri pana te plictisesti..dar nu cred ca o sa ma plictisesc niciodata sa imi scriu tot ce vreau sa pun pe o coala alba de hartie sau pur si simplu sa tastez pe o pagina de blog..e o modalitate de a scapa de nervii care imi mananca piticu de viu.care nu ma lasa sa dorm noaptea si care imi creeaza senzatia ca am mancat foarte mult dar de fapt nu am mai mancat calume ade vreo 2 zile..ma trezesc pe la 12 si de abia pe la 3 incep sa imi fac micu dejun..seara nu mananc decat o porti emica de cartofi prajiti si o salta..si ceaiul ma tine in viata.dar de fapt prietenii imi creeaza o mica speranta care se transforma intr-un vis pe care vreau sa il realizez.simt ca rasar culori peste tot.se creeaza un curcubeu pe care vreau sa merg zi si noatpe fara sa ma plictisesc sa ii numar culorile si sa invetez alte culori amestecandu-le cu o pensula pe cer,colectand fiecare stea ca sa pot creea un tablou care sa imi aduca aminte ca desi nu am atatia prieteni care imi sunt alaturi, tot exista cineva care ma face fericita...si da in seara asta am o stare de tot cacatu' si incerc sa trec peste ascultand vita de vie alaturi de un pahar de sifon cu gheata si dupa cum observi nici nu mai scriu cu diacritice de teama sa nu imi pierd ideea..alina o sa fie foarte fericita;macar fac pe cineva fericit daca pe mine nu ma pot face feiricta.de fapt..sunt fericita pt ca fac pe cineva sa zambeasca.iar asta ma face si pe mien sa zambesc.ma face sa vreau sa zbor si sa sar de pe un nor pe altul..caut in fiecare colt de camera o carte pe care sa o citesc si cu care sa imi ocup timpul..sincer acum vreau sa inceapa vara calumea..si incepe..o sa merg la mare peste cateva zile unde o sa imi racoresc trupul si o sa imi bronzez uniform pielea.caterinca pe plaja,caterinca la malul marii seara..alaturi de cea mai buna prietena..dar hai ca deja te plictisesc..tastam mai tarziu baby :*