joi, martie 19, 2009

inceputul unei povesti de dragoste.


"fugi, fugi, fugi..pana nu te ajunge autobuzu' din urma..sti ca trebuie sa il prinzi ca sa nu intarzii la film !!"- la naiba.Nu am mai alergat ca o nebuna prin oras sa prind un autobuz sau sa nu intarzii undeva de cateva luni..pff.Irina deja ma asteapta probabil de mai bine de 45 de minute in ever/est* ca sa luam metroul sa ajungem in mall vitan..si ne vedem, plecam cu metroul, ajungem la unirii, stam in statie 15 minute dupa 123 ( de mentionat -23), urcam si ce crezi, la a doua statie urca controlorii -"futui, irina ti-am spus eu ca trebuia sa luam bilete..ti-am spus eu ca trebuia sa o luam pe jos".Dau sa cobor (usile erau inca deschise)..mda, aia imi pune mana in fata nu ma lasa sa cobor - duuuuh. :- "va rog sa imi aratati abonamentu'; - si eu va rog sa ma scuzati, dar nu circul decat o data la 3 luni pe ruta lui 123 si chiar nu am bilet"..Aia am fost sa ii raspund la intrebarea 'dar cu ce circulati dumneavoastra - cu 331'...coboram la urmatoarea.Irina si cu mine in statie ( ea rade, eu mai am putin sa plang de nervi- criza nu alta):- deci carnetele; ce varsta aveti;una e nascuta in '94 alta in '93 (bagamiash, acum te controleaza si ce cupa ai la sutien??? :)..-platitzi ambele o amenda de 50 ROn..scoate.ti banii". WTF? - arat a infractor ( in mintea mea).Cacat de tara in care traim..doua pustoaice sunt luate peste picior ca nu am bilet si dupa sa le vorbeasca intr-un sictir...pff.

Urasc absolut fiecare termen al acestui oras in care traiesc, care ne face sa ne bagam si sa ne scoatem tot ce avem (indiferent daca esti fata sau baiat)..vreau pur si simplu undeva unde sa fie liniste, soare, plaja...sa aud valurile mici/mari care se sparg de tarm, sa stau pe mal si sa simt briza ce imi plimba suvitele acoperite de sarea marii.Sa simt ca totul merge bine, sa simt ca nimic nu poate merge mai prost ca acum, sa simt ca esti acolo,langa mine, sa imi pot sprinjini capul de umarul tau si sa iti simt parfumul.Sa stam intinsi pe cearceaf si sa ascultam marea...doar tu, eu si marea (inspira linistea de care noi chiar avem nevoie; o nevoie disperata sa plecam undeva..altundeva).Si uneori, paote chiar de prea multe ori, reflectam ca nimic nu e posibil;ca mereu exista ceva/cineva care sa ne impiedice sa implinim toate faptele scoase din tipar..dar incercarea moarte n-are..chiar daca se poate isca un scandal imens sau mai mic, depinde de temperamentul parintilor* (ai naibii adulti) si chiar daca raspunsul va fi da sau nu..nu o lasam balta. Suntem incapatanati pana in maduva oaselor !!

Si e o melodie care ma linisteste si care ma duce cu gandul la castelele de nisip ridicate de copii mici si scumpi, care se joaca aproape de mare.Si ii vezi cum se chinuie "din plaja sa cladeasca un alt oras".Dar acest oras este urmat de un mic val care il darama..nu-i nimic.Se ridica altul.

vama veche - alt oras

Niciun comentariu: