aceleasi buze rosii.acelasi chip palid.

Il privea cu aceeasi ochi verzi, care licareau de fiecare data cand ii soptea numele.In mana tinea paharul plin de vin alb.Pe marginea lui el urmarea conturul rosu al buzelor ei.Ea i-a zambit.El i-a soptit numele.Ea i-a zambit din nou, muscandu-si buza.El a sorbit ultima picatura de vin.Ea i-a urmarit buzele cum se unduiau pe marginea sticlei.El i-a rostit numele din nou.Ea l-a privit cu ochii ei mari si verzi.El i-a citit gandurile.Ea le-a citit pe ale lui.Se ridica amandoi, usor, de la masa.Se apropie cu sfiala unul de celalalt.Se iau de mana.Se uita unul la celalalt.Privirile lor se intalnesc. Ea ii priveste buzele;apoi ochii.El face la fel.S-au apropiat mai mult.El ii simtea parfumul zilnic.Privirile lor s-au intalnit din nou.Buzele lor erau privite cu aceeasi dorinta, ca inainte.Se apropiau prea mult.Se opresc la timp.El o saruta pe coltul gurii.Ea ii urmareste pasii.El o strange in brate.Ea ii sopteste ca il iubeste.El ii sopteste ca nu vrea sa iroseasca iubirea ce ii apropie.Ea il saruta tandru pe obraz, lasandu-si amprenta buzelor rosii;apoi isi lasa capul pe umarul lui.El ii simtea respiratia pe gat.El o adora.Ea se simtea adorata.Erau indragostiti.Erau imbratisati.

restart.

ah.ce sentimente imi acapareaza trupul.ritmul muzicii se schimba.si ce mai ritm urmeaza.

desi au ramas faramite mai mici.de fapt mai mari, visarea s-a cam sfarsit.ma apropi incet, incet de realitate.si parca nu mai am senzatia aceea de prabusire.dar tot sunt in love :)),.cred.sper.nu stiu.c'est la vie. :x

visezi.zbori.te apropi de realitate.te prabusesti.si te ridici.nu plangi.zambesti.si treci mai departe :).

folosesc prea multe explicatii.ma pierd in descrieri.nu mai inteleg ce am scris.dar stiu ce simt. :).

e greu cand nu sti ce vrei.si mai ales cand trebuie sa alegi.dar asta intra in alt capitol..

ah.muzica.ritmul.simt.pt ca nu sunt nesimtita.:x:x.si ce idei imi zburda prin minte.:x/numai in vise se pot intampla.tacerea e si ea un raspuns. :)

cuvinte fara noima. :x

stiti ca ma iubiti,

M.

asa continui sa zbor.asa incep sa ma prabusesc de pamant/.

titlul spune totul.da.visez.da.incep sa ma prabusec.si desi sunt constienta la cat de inconstienta sunt, eu tot nu reduc viteza de visare.oare imi este prea frica de crudul adevar ? de discutia care ar putea fi urmata de crudul NU ? desi sentimentele mele au fost dezvirginate de multa vreme.la figurat.

dar totusi imi este teama.frica.ah.ce sentimente groaznice.e clar.noi fetele suntem prea complciate.chiar daca zicem ca ei sunt complicati.noi suntem mai complicate.dar totusi iubim la fel.la fel uneori ne indragostim de persoane care nu ne merita si care ne fac sa suferim si care nu ne impartasesc aceleasi sentimente.si cam asa ceva e si in cazul de fata.

e aiurea.

e prea greu.

e prea urat.

e nespus de aiurea.

bleah...uff..pfff...

numai interjectii pot folosi in momentul de fata.nu imi gasesc cuvintele.in capul meu e o dezordine totala.

nu inteleg,

deci am constata ca in ultimele ziele am fost foarte aeriana.nu stiu de ce.sau stiu.oricum nu conteaza.dar de ce imi este teama este ca pana ajung sa calc din nou cu picioarele pe pamant, o sa cad si o sa ma lovesc rau de tot.si voi iesi din stadiul de visare.dar de ce am visat dinainte la tot ce ar putea sa se intample? oare din cauza ca eram constienta ca totul e un simplu vis? ca realitatea si adevarul stau in spatele aberatiilor si al minciunilor pe care mi le spuneam singura? probabil ca da.dar nu m-a impiedicat nimci sa ma opresc din acest vis.am visat prea devreme.iar acum sunt prea coplesita de sentimentele pe care le am.da imi placi.imi palci mult.imi placi mult de tot..oare de ce nu scot un sunet cand e in preajma..oare de ce tac si doar in privesc..oare de ce ma deranjeaza unele lucruri dar eu le trec cu vederea..nu au rost aceste constatari.nimic nu ma poate face sa ma opresc din stadiul acesta de visare...de ce sutn atat de orbi baietii uneori ? de ce nu observa cum ne topim dupa ei ? poate asa sunt ei programati.asa cum suntem si noi proframate sa iubim.sau poate sunt doar faze de moment..sau poate ei stiu si nu vor sa ne arate cat de mutl tin si ei la noi.sau poate le e frica sa isi arate sentimentele...oricat de mult as vorbi pe acest subiect si oricate argumente as aduce, nu imi ajunge spatiul. nici mie, dar nici celorlalte fete care ptobabil in acest moment nu stiu cum sa intre in vorba cu el.cum sa ii dea de inteles ca il place.ca se topeste dupa el.. etc. etc.

stiti ca ma iubiti,

M.

asta numesc eu chin.

in ultima saptamana sunt temele imi strica toate planurile.ai mei sunt cam dezamagiti de rezultatele mele scolare, iar eu nu stiu cum sa le indrept mai repede.maine iar ma asteapta vreo cateva teste sau/si ascultari.nu am invatat nimic.si de lene nici nu cred ca o sa invat ceva.doar o sa mai citesc de cateva ori lectiile.nu pto sa pricep de ce liceul e atat de greu.de ce ne ia atat de mult sa ne acomodam.de ce profesorii cer att de mult de la noi.desi suntem constienti ca e varsta la care trebuie sa ne maturizam.noi inca ramanem acei mici copiii rasfatati in generala.paote simtim nevoia de atentie.iubire.intelegere.mai ales din aprtea parintilor care iti dau in cap ca ai luat note sub 10.ei ar trebui sa ne inteleaga.si eu au trecut in criza pe care o aprcurgem noi acum.si ei stiu ce inseaman sa ti se predea pagini intregi si a doua zi sa fi ascultat din tot sau sa dai test.ei nu au suferit oare de boala numita LENE..mdea. :

~lenea...boala incurabila. ~lenea....senzatia de plictiseala acuta.

si de lene stam noi si pierdem timpul pe mess.blog.hi5.s.a.

de lene stam in fata televizorului si nu mergem sa invatam.sa scriem exercitiile kilometrice de la mate.

de lene ascult muzica si scriu la tastatura.daca ar fi atat de usor sa iti faci si temele..pffea.ar fi ca mierea in ceaiul cald pe care ni-l pregateste mama dimineata, imediat ce ne-am trezit.ceaiul acompaniat cu painea prajita si margarina urmata de dulceata de afine.yummy.dar ar fi prea usor,dar noi trebuie sa ne chinuim.in lco sa iesim la un film stam in casa si putrezim facand teme.sau suntem pedepsiti.nu in cazul meu.dar cred ca nici mult nu mai am.de fapt sicnera sa fiu niciodata nu am fost pedepsita.dar asta nu este o scuza sa nu invat.si ce ma enerveaza cel mai rau e ca sunt constienta de ceea ce fac, zic sau gandesc.dar eu tot cu lenea o tin.

comori ascunse/.

trezita de 2h tot incerc sa gasesc o modalitate de a ma scuza fata de profu de mate.da, ia rnu am facut tema.nu toata.mama iar o sa imi spuna ca frec duda iar eu nu o sa stiu cum sa o dau la intors.dar las'.mai e pana vien mometul moralei.

acum imi iau din nou blugii.aceeasi pantaloni comozi pe care ii poti asorta la orice bluza.ma uit intr-una la ceas.de ce, nu stiu.dar ma uit in continuare.ma holbez la timp si nu pot sa inteleg cat de repede trece.ieri era greva.stateam acasa.la caldurica.in patul pufos.azi.mergem la scoala.reluam rutina.mai bine spus plictiseala.dar va fi si ceva/cineva care ne va lumina ziua.probabil de asta mergem noi la scoala.sa ne facem simtita prezenta.sa ne simtim iubiti.sa pierdem vremea pe holuri cu barfele.sa intarziem la ore.sa luam note pe masura.sa vedem lumea de peretii camerei noastre de acasa.socializare.si privim toate astea ca pe niste comori ascunse.comori care nu sutn nepretuite.fiecare comoara are un pret.scump sau ieftin.depinde cum ne creeaza probleme..sau cum le creem noi lor.simte.creaza.palteste..

prea mult.

ah.deci azi e o zi memorabila.desi nu am facut scoala am fost cuminti si am stat acasa.dar spre mirarea voastra am invatat.si nu orice materie.am invatat la informatica.am invatat cu sa salvam poze de pe net.cum sa ne reeditam hi5-urile.cum sa socializam pe messenger.cum sa stam in fata calculatorului si ca scriem mici istorisiri pe randurile blog-ului.pentru asta meritam un 10 pentru eforturile depuse.si nu orice zece.un 10 cu felicitari.un 10 plus.sau cel mai bine media 10 pe tot anul.

si partea cea mai buna este ca nu am petrecut timpul liber de luni singuri.l-am petrecut cu prietenii carea u dormit la noi in week-end.ah ce vremuri.cate nopti nedormite.nopti pe care le-am rezervat discutiilor kilometrice neterminate nici pana azi.niciodata nu le poti termina.doar sutn kilometrice.si chair daca le repeti..de al predicat ajungi al subict.de al subiect.la compelment.de la complement la atribut.de al atribut la predicat...e acelasi lucru.spui propozitiile cu acelasi sens, folosind alete siruri de cvinte.acestea se numesc momente de aberatie.momentele vietii eterne.mometele in care povestesti.istorisesti.vorbesti,nu palavragesti.fiecare dintre predicate este diferit.chair daca credeti ca sutn congruente.ele sunt asemenea.niciodata congruente.cu unele, chiar mici exceptii.sinonimele.dar nu veti intelege.pentru ca tot ce am scris este expriamrea cursiva a cuvintelor ce imi enerveaza neuronul lipsa.nimeni nu poate sti ce am eu in minte...

M.