Dar totuşi nu incetez să îmi cer scuze..indiferent dacă eu sunt sau nu de vină; dacă am făcut ceva ca să supăr pe cineva sau dacă nu am făcut nimic..'lumea asta moartă va incerca să îţi fure dragostea'.Păi, cam aşa ceva.Cunoşti sentimentul de singurătate..şti tu, momentele alea în care îţi place să fi singur şi să te gândeşti in general.Să stai întins in pat,să asculţi una dintre melodiile preferate şi să te îti urmăreşti ideile cum aleargă pe tavan.Una câte una vine la tine să se ascunda în spatele ochilor.Şi şti că ideea care de abia s-a ascuns din exterior pare suplă,frumoasă,perfectă..însă acum când îi citeşti conţinutul observi mai bine răutatea ei. Observi cât de mult te schimbi şi cât de uşor îi porţi pierde pe cei apropiaţi.E ca un joc fără nicio regulă..sau are reguli dar nu şti sau nu vrei să le respecţi.Incepi să joci şi începi să şi câştigi..dar ai făcut un pas greşit la următoarea mişcare, ai căzut şi te-ai lovit.Acum începi să cunoşti sentimentul de pierzător..simţi ca pierzi ceea ce te face fericit..ceea ce îţi aduce zâmbetul pe buze; care îţi creşte un sentiment plăcut în interior.Iar după ce pierzi, încerci să recuperezi ceea ce ai pierdut..şi reuşeşti să prinzi din urmă acel ceva ce te face fericit.Dar tu iar te-ai împiedicat ca prostu', ai cazut şi te-ai lovit.Încerci să te ridici, dar durerea îţi amorţeşte genunchiul julit.Şi totuşi ai voinţă..iar acel ceva se uită in urmă, vede că te-ai lovit mai rău ca ultima dată şi se întoarce să te ajute.Îţi întinde mâna, iar tu refuzi..încă îţi este greu să crezi că s-a întors înapoi la tine să te ajute..dar îţi mai întinde încă o dată mâna.Începi să prinzi curaj..fără să vrei mâna ta te trădează şi o prinde pe cea care ţi-a venit în ajutor.Te-ai ridicat uşor de jos şi te-ai scuturat de praf.În colţul gurii ţi s-a ridicat un zâmbet..din nou.Şi te uiţi în jur.Toată lumea râde, iar tu râzi de ea -"ce lume moartă". :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu