mai sa fie

Hai să privim lucrurile în general..să privim cum lumea se duce de râpă, chiar şi persoanele în vârstă care tot timpul ne repetă că ei nu se comportau la vârsta noastră în halul în care ne coportăm noi şi că avem multe de învăţat de la ei..o secundă.Ce să învăţăm?Cum să ne ţinem de 'staţie' ca să nu cădem în cur la cât de beţi suntem sau cum noi-fetele- să avem grijă de băieţii lângă care o să ne petrecem timpul, fiindu-le punct de sprijin propriu şi moral când ei vor sta beţi în staţie al 331..Păi cam asta am avut eu de învăţat de la un cuplu destul de în vârstă..săraca femeie,dacă eram în locul ei nu eram zâmbitoare şi bine dispusă lângă boşorogul care se îmbată din 2 pahare de vin când iese în oraş la o cină cu amicii de pe vremea lui.O priveam cum îşi cară soţul ca o odraslă încăpăţânată.Cum se chinuia să îl ridice de pe scaun (aţipise săracul) ca să coboare la prima staţie.Îi priveam şi nu puteam să cred cum încerca să îşi menţină echilibrul ţinandu-se cu o mână de staţia lui 331 de la lahovari..că de cealalta era încolăcit braţul soţiei iubitoare care ar face orice pentru persoana lângă care şi-a petrecu o viaţă aproape..dar nu ai ce să faci,când iubeşti eşti dispus să treci peste toate punctele de reper pe care ţi le-ai luat cândva.Peste toată lista pe care ai scris că niciodată nu vei face asta şi ailaltă..slăbiciunea.Se uită la noi,îşi găseşte teritoriul şi incepe să ne stăpânească.Hai frate?!hai să deschidem ochii şi să zicem nu la tot ce ar putea să ne hrănească slăbiciunea..hai să fim puternici măcar o dată.Să ne învăţăm să facem unele lucruri nocive să facă parte mult mai puţin din noi.Dar problema este..care este problema dacă mai vrem să ne facem şi de cap.Să ne hranim puţin câte puţin din slăbiciunea care ni se creează până când irosim toată esenţa.Măi să fie...frate,cel mai bine fi antenă la tot şi culege ce te intresează..
şti că mă iubeşti. :)